Ai vazut cum cainii nostri sar in sus, se gudura pe langa noi si se bucura de fiecare data cand ceva bun li se intampla sau pur si simplu cand te vad sau au chef de joaca. Este modul lor de a-si demonstra recunostinta si fericirea ce ii stapaneste in acel moment.
Asemenea lor, si noi, oamenii, ar trebui sa fim mai recunoscatori pentru tot binele ce ni se ofera si pe care il primim de la Dumnezeu in fiecare zi, fie ca ne rugam Lui, fie ca nu.
Conteaza atat de mult sa iti arati aprecierea si entuziasmul pentru lucrurile marunte , dar minunate din viata sau pentru lucrurile frumoase si marete ce ni se intampla odata si odata in aceasta umila existenta a noastra.
Iti poti imagina un tip anume de caine ca i-ar trece prin cap si ar vrea sa se fi nascut altceva, alt tip de caine? Este amuzant, dar adevarat. Aceste animale si altele de asemenea nu au asemenea idei absurde cum aveam noi oamenii cateodata, si se multumesc cu ce sunt, cu ce li se ofera. Este de ajuns sa le dai un os si sa ii magai si vor fi foarte fericiti, se vor sti bagati in seama si iubiti de tine.
In acest mod ar trebui sa procedezi si tu, sa te accepti pe tine insuti, cu toate defectele si slabiciunile tale, pentru ca pana la urma asa esti constituit si asa merge treaba in aceasta viata a noastra.
Noi, oamenii, incercam sa ne cream o imagine a perfectiunii si sa aderam la ea pe cat se poate, insa nu de perfectiune avem noi nevoie pe aceasta lume, ci de unicitate si originalitate.
Atunci cand sunt luati cu masina sau intr-un cos pe bicicleta, cainii sunt foarte bucurosi si scot capul pe geam sau in afara cosului pentru a observa cat mai multe detalii, pentru a-si manifesta in voie bucuria si de a demonstra faptul cat sunt de recunoscatori.
Asa ar trebui sa ne comportam si noi atunci cand facem o anumita calatorie, excursie, sa ne bucuram de toate aspectele ei de la inceput si pana la finalul acesteia, pentru ca se merita si de cele mai multe ori, drumul in sine este mai important decat destinatia.